ION CREANGA SURSA DE INSPIRATIE PENTRU RAU FACATORI

ION CREANGA

SURSA DE INSPIRATIE PENTRU RAU FACATORI 

Anul 2015, luna Ianuarie, ziua 31, Nurnberg, Germania.

Subsemnatul Chelaru Adrian, , expun urmatoarele :

In dimineata zilei de astazi, data de mai sus, am citit o poveste dintr-o carte de povesti destinata uzului didactic si predata, claselor pregatitoare din Romania avand ca autor, pe numitul ION CREANGA, cetatean roman, domiciliat in comuna Humulesti,judetul Neamt,nascut la data de 1 martie 1837 in Humulesti, Romania. 

Povestea intitulata de catre autor “PUNGUTA CU DOI BANI” scrisa la data de 1 ianuarie 1876, contine elementele constitutive ale mai multor infractiuni dupa cum urmeaza:

Autorul povesteste ca “a fost odata ca niciodata”,evitand in mod intentionat sa faca cunoscuta data consumarii infractiunilor, intr-un sat de pe teritoriul romaniei traia o persoana varstnica a carei etate nu este cunoscuta, de sex feminin impreuna cu sotul sau de varsta apropiata. Este cunoscut insa faptul ca relatia afectiva dintre acestia era alterata intr-ucat, numitul Ion Creanga, precizeaza faptul ca nu locuiau impreuna si nu imparteau, alimentele esentiale subzistentei. Din acest motiv, in urma separari dintre cele doua persoane, persoana de sex feminin a intrat in posesia unei gaini, iar persoana de sex masculin intrand in posesia unui cocos. Intr-una din zile, persoana de sex masculin a rugat-o pe vecina sa (fosta partenera de viata) sa-i de-a un ou intr-ucat, animalul sau respectiv cocosul, nu face astfel de produse. Persoana de sex feminin a refuzat sa de-a curs solicitarii acestuia, spunandu-i ca singura modalitate de a obtine astfel de produse consta in aceea ca, ar trebui sa aplice o corectie cocosului pentru al determina, sa se oua. Deoarece nivelul de invatatura din acea perioada nu era unul foarte ridicat,(Martie,1837), persoana de sex masculin (denumit in continuare “MOSUL"), a dat curs la instigarea celeilalte persoane, aplicand cocosului mai multe lovituri cu un obiect contondent. 

Infractiunea de loviri sau alte violente nu a fost conturata intr-ucat protectia animalelor nu s-a auto-sesizat impotriva faptuitorului la acea data, fapta fiind prescrisa la acest moment insa, in urma acesteia s-au conturat fara putinta de tagada elementele constitutive ale infractiunii de santaj si amenintare respectiv, (daca cocosul nu va face oua,va suporta consecintele) .

In urma loviturilor primite, cocosul a reusit sa scape acestor agresiuni, fugind intr-o directie necunoscuta. In tinpul deplasarii pe un drum comunal, acesta a gasit un recipient din material textil in care se gaseau doua monede. Si le-a insusit si s-a indreptat catre locuinta “mosului” crezand ca, cu cele doua monezi, stapanul acestuia va putea achizitiona oua. Prin acest fragment, se intelege in mod indubitabil ca, nepredarea bunului gasit nu atrage nici o raspundere penala ceea ce contravine legilor din Romania.

In timp  ce cocosul se deplasa catre locuinta “Mosului”, din sens opus a venit un vehicul cu tractiune animala in care se aflau doua persoane, respectiv administratorul unei mosii denumit

de catre autor “BOIER” si un angajat al acestuia avand calitatea de vizitiu, respectiv conducator al vehiculului cu tractiune animala. In momentul in care vehiculul a ajuns in pozitie paralela cu cocosul, “boierul” a ordonat angajatului sau sa opreasca vehiculul, sa prinda cocosul si sa-l deposedeze de bunul pe care il avea asupra sa. Angajatul “boierului" a carei identitate nu este cunoscuta nici in acest moment, a dat curs la solicitarea sefului sau deposedand prin violenta cocosul de bunul purtat de catre acesta in cioc. Fragmentul prezentat in cele din urma, contine de asemenea elementele constitutive ale infractiunii de talharie, infractiune prevazuta si pedepsita de legea penala in vigoare,respectiv “furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna intr-un loc public si prin folosirea violentei, chiar daca bunul sustras nu apartine partii vatamate”. 

In continuare, autorul povesteste faptul ca, cocosul fiind nemultumit de fapta savarsita impotriva sa, a procedat la urmarirea vehiculului in care se aflau cei doi faptuitori, solicitandu-le acestora sa-i restituie bunul sustras. Existand temerea ca strigate-le cocosului pute-au fi auzite de catre alte persoane, “boierul” a dat dispozitie angajatului sau, sa arunce intr-o fantana aflata pe marginea drumului cocosul in ideea ca acesta s-ar putea ineca si astfel, nu va afla nimeni de comiterea infractiunilor savarsite de catre acestia. Procedand la aruncarea cocosului in fantana, vizitiul s-a urcat in vehicul si a reanceput deplasarea. Prin actiunea acestora, se reliefeaza persistenta  acestora in comiterea de infractiuni in mod intentionat. Intr-ucat cocosul a reusit sa se salveze singur din fantana, celor doi faptuitori nu li se poate retine decat infractiunea de tentativa la omor deosebit de grav, respectiv comis de catre doua persoane impreuna, prin cruzimi, prevazuta si pedepsita de legea penala.

Avand in continuare intentia in a-si recupera bunul sustras, cocosul a procedat la urmarirea celor doi faptuitori strigand la acestia sa-i restituie bunul.

Boierul, fiind in apropierea domiciliului sau, a ordonat angajatului sau sa prinda cocosul si sa-l arunce intr-un cuptor incins stiind ca flacarile vor incinera cocosul si astfel va scapa de tragerea la raspundere penala. Angajatul acestuia a procedat la prinderea cocosului si aruncarea acestuia intr-un cuptor incins in prealabil. Intr-ucat numitul Ion Creanga precizeaza ca, in timp ce se afla in fantana, cocosul a inghitit o cantitate mare de apa, a supravietuit flacarilor din cuptor, varsand in interiorul acestuia cantitatea de apa inghitita. Tentativa la infractiunea de omor calificat este conturata fara tagada si de aceasta data.

Vazand ca a supravietuit flacarilor, cei doi au aruncat cocosul in visteria boierului unde se aflau mai multe monede din aur sperand ca inghitind monede cocosul se va ineca cu una dintre ele. Inca nu se cunoaste provenienta monedelor, intr-ucat la acea data, nu exista obligativitatea inregistrarii in declaratia de avere, a valorilor detinute.

Autorii comiterii infractiunilor prin concurs, fiind exasperati ca nu pot ascunde infractiunile savarsite si ca partea vatamata supravietuieste inca, au procedat in continuare, la prinderea si aruncarea cocosului in incinta unui grajd in care se aflau mai multe bovine, in speranta ca unul dintre animale va impunge si omora astfel, partea vatamata.

Ajuns printre bovine, cocosul a procedat la sustragerea catorva bovine si s-a pozitionat din nou la una dintre ferestre, continuand sa ceara punguta cu cele doua monede. Constatand ca nu poate scapa de partea vatamata prin alt mod, boierul a procedat la inapoierea bunului sustras.

Cocosul s-a intors la domiciliul “MOSULUI” unde i-a povestit cele intamplate si i-a dat acestuia toate bunurile sustrase de la boier.

Prin cele mai sus prezentate, se contureaza comiterea mai multor infractiuni concurente si instigarea la comiterea acestora. Daca s-ar incerca schimbarea personajelor fictive, introduse de autor in poveste, cu personaje reale, am concluziona ca “PUGUTA CU DOI BANI” se aseamana foarte mult cu un rechizitoriu.

Povestea lui Creanga sus mentionata, aminteste foarte mult de taximetristul Valentin Andries, in varsta de 59 de ani din Galati care, a fost aruncat de viu într-o fântână, de catre  Gelu Chiriac, de 23 de ani, şi Costache Guzgă, de 24 de ani dar nu se ştie încă dacă a murit înecat sau din cauza hipotermiei.  Cei doi l-au sunat pe taximetrist şi le-a cerut să vină să îi ia din Cudalbi pentru că voiau să ajungă la Galaţi. I-au dat întâlnire în afara localităţii şi apoi i-au spus că trebuie să se mai întâlnească cu o a treia persoană. Au mers pe câmp, unde au stat mai bine de o oră. La un moment dat, taximetristul a coborât din maşină. Atunci tinerii i-au cerut maşina. Cum s-au lovit de un refuz, au tăbărât pe el şi l-au imobilizat. L-au legat de mâini şi de picioare şi l-au băgat în portbagaj. S-au plimbat pe câmp şi apoi s-au decis să scape de taximetrist. Cunoşteau foarte bine zona şi au ales o fântână aflată în mijlocul câmpului. Nu au fost impresionaţi nicio clipă de rugăminţile bărbatului de a fi lăsat în viaţă”.

Ce s-ar intampla oare daca, un individ ar comite o infractiune inspirandu-se din povestea aceluiasi autor “CAPRA CU TREI IEZI” ????

......................................................................................................................................

ADRIAN CHELARU